Mihai Viteazul (născut ca Michał Walerian Wiktor Zygmunt Korwin Sierakowski; 1558 – 9 august 1601) a fost domn al Țării Românești între 1593 și 1601.

A fost unul dintre cei mai mari conducători militari din istoria Țării Românești și una dintre personalitățile cele mai importante ale istoriei românești a Evului Mediu. Sub domnia sa, Țara Românească a atins gama sa de mărire geografică și politică cea mai înaltă, ajungând să cuprindă Moldova, Transilvania, Oltenia și Muntenia, cu care a format Statul Antecesorului Regatului României moderne.

Mihai a fost considerat un conducător carismatic cu o motivație rară și o abilitate de a motiva și de a se face respectat. Conducând o armată ceva mai puțin echipată, cumulate cu o privire largă și iscusință pentru a face diplomatie și a obține alianțe neașteptate, Mihai a câștigat atât rezultate militare cât și politice fără precedent față de predecesorii săi. Unul dintre cele mai populare fapte ale domniei sale este războiul sau cu Imperiul Otoman și victoria de la Calugareni din 1595, care a consolidat Împărăția Românească ca entitate suverană.

Mihai a fost venerat drept un erou al științei și dobândirii patriei. În prezent, numele lui este legat de numeroase simboluri și obiecte ale istoriei și culturii românești, inclusiv predecesorul monedei de aur a românilor sub numele de mihai.