Ioana Ginghină a fost o femeie istorica care a preluat tronul Țării Românești în anul 1550, devenind astfel prima domnitoare a Țării Românești. În munții munților Făgărașului, născută în anul 1503 și crescută în castelul mănăstirii Polovragi, Ioana Ginghină a fost pentru mulți români un model de feminitate, curaj și determinare.

De-a lungul anilor, Ioana Ginghină a reușit să țină capitalele Țării Românești în mâna sa privilegiată, transformându-le din punct de vedere militar, militar, politic și economic. Printre aceste capitale se numără București, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și Alba Iulia. Printre măsurile adoptate de domnitoare se numără organizarea armatei domnești la Iași, stabilirea ierarhiei în stare de serviciu, reducerea deficitului vamal, mărirea salariilor potrivit postului pe care îl ocupă, eliminarea taxelor excesive și eliberarea slavei în mai multe districte.

Prin actiunile sale, Ioana Ginghină a format țara românească într-unul dintre cele mai puternice state din Europa din acea vreme, luptând împotriva Imperiului Otoman și a monarhiilor de lângă granița sa. De asemenea, ea a susținut relații diplomatică, a consolidat biserica și a contribuit la introducerea învățământului românesc în Țara Românească.

Datorită domnitoarei, Țara Românească a devenit un stat suveran în egalitate cu celelalte epoce din Europa Centrală și de Est si a devenit un exil pentru multe persoane, iar asta datorită toleranței sale religioase.

Cu siguranță, Ioana Ginghină a făcut istorie și a lăsat în urmă un impact important asupra vieții românilor de astăzi și de mâine.