Cifrele romane sunt un sistem de scriere numerelor folosit in alta forma decat cea standar din prezent. Aceste cifre sunt reprezentate prin caractere speciale care constituie baza simbolurilor folosite in matematica si numriticale.

Exista 9 cifre romane in total, numite I, V, X, L, C, D și M. Dupa cum pot fi folosite in perechi pentru a reprezenta numerele mai mari, cum ar fi IX pentru a reprezenta 9 sau XL pentru a reprezenta 40.

Scrierea cu cifre romane presupune indepartarea zerourilor si schimbarea cresterea valorilor numarului de la dreapta la stanga. Cifra romana care va fi folosita, depinde de valoarea nivelului in care se afla numarul. Semnificatia fiecarei cifre este urmatoarea:

I – 1
V – 5
X – 10
L – 50
C – 100
D – 500
M – 1000

Scrierea cu cifre romane necesita utilizarea acestora in maniera corecta pentru a fi intelese. De exemplu, numarul 432 sa scrie ca CDXXXII. Pentru inceput, se divide numarul in blocuri formate din 3 cifre si se incepe din dreapta spre stanga. Astfel, 4 și 3 inseamna 4 x câte 100, respectiv 3 x câte 10, adica 400 și 30. Va fi pusa cifra romana pentru 4 (C) si cea pentru 3 (X), astfel rezultand CDXXXII.

Folosirea cifrelor romane este o modalitate veche de a scrie datele, aceasta fiind una dintre cele mai vechi sisteme de numeratie. Cu toate acestea, este inca in uz, mai ales atunci când se doreste ca numarul sa fie exprimat într-un mod mai elegant si elegant, spre exemplu pe carti de vizita sau certificate.