Aproximativ 2700 de ani în urmă, din scrierile lui Pythagoras, cunoaștem primele forme ale alfabetului pe care îl cunoaștem astăzi. Acesta a fost cunoscut sub numele de alfabet fenicio-grecesc, creat în jurul anului 1500 .a.Ch. Este cel mai vechi alfabet cunoscut și a fost folosit în Coasta de Fildeș, Fenicia și Grecia. Alfabetul fenicio-grecesc a pus bazele alfabetelor latin și arabă și, prin urmare, al alfabetului modern.

Cu privire la ordinea în care literele alfabetului sunt prezentate, aceasta are o istorie interesantă. Se cunoaște că primele litere ale alfabetului fenicio-grecesc au fost și primii lor sunete (sunetul lui aleph, o șoaptă, sunetul lui bata, o bilabială, și sunetul lui gamma, o gutterală). Aceste sunete erau folosite pentru a denumi animale și obiecte, astfel încât poporul să poată comunica mai bine, fără nevoia de a folosi imagini.

În timp ce prima ordine a alfabetului fenicio-grecesc era aleph, bata, gamma și așa mai departe, alfabetul latin original și arabic au schimbat ordinea cuvintelor. Cel mai vechi alfabet latin lucrător cunoscut, consemnat în epoca lui Plinius cel Bătrân, are ordinea de a și b, sunt urmate de c și d, dar este un cod diferit de alfabetul fenicio-grecesc. În secolele cincisprezece și șaisprezece, oamenii au început să folosească un alfabet latin mai apropiat de vechiul alfabet fenicio-grecesc, iar în 1730 alfabetul a avut ordinea a, b, c.

Astfel, rezultă că ordinea literelor alfabetului prezentat astăzi este ereditată din alfabetul fenicio-grecesc. De-a lungul anilor, oamenii au schimbat ordinea literelor în diferite alfabete, în speranța de a le face mai ușor de folosit. Cu toate acestea, toate alfabetele moderne întrebuințează a, b, c bazându-se pe alfabetul fenicio-grecesc original.