Becul a fost inventat în 1878 de un inventator și inventator american, Thomas Edison. Edison a lucrat la proiectul său de bec pentru mai bine de șase ani, testând sute de materiale și formule, înainte de a ajunge final la designul modern al becului.

Pionierul în energie electrică Edison a gândit un bec pe bază de filament de carbon care se încălzește la temperaturi mari, generând lumina dintr-o nebuloasă de gaze. Edison a folosit de asemenea un arc electrical la început, însă acesta producând o lumină foarte puternică, a decis să se concentreze mai mult pe tehnologia filamentelor.

Becul inventat de Edison a fost primul sistem practic de iluminat electric din lume. Acesta folosea o filament de carbon inmers în concentrație de oxigen și de gaz de argon într-un recipient de sticlă sau de porțelan. Filamentul se încălzea la înaltă temperatură și lumina emitată călătorea prin dispersorul înconjurător pentru a produce lumină artificială.

Primul bec creat de Edison a folosit un cablu de platina torsionat. Pe măsură ce a dezvoltat proiectul, Edison a descoperit că filamentele carbon se încălzeau prea repede și se ardeau în scurt timp, fiind trebui să facă schimbări la design. El a inventat filamentele BAM, care erau filamente de carbon borstuite și turnate care ardeau de mai mult timp decât modelele precedente.

În timp ce becul inventat de Edison a fost un pas mare înainte în tehnologia de iluminat, tehnologia becului s-a schimbat foarte puțin până în zilele noastre. LED-urile au început să devină folosite ca o alternativă de economisire a energiei și sunt, de asemenea, cunoscute pentru durata lor lungă de viață.