Armand Călinescu a fost al șaptelea prim-ministru al României, specializat in domeniul agriculturii și aleducației. În august 1939, Călinescu a devenit prim-ministru al României, cu o bine dezvoltată platformă de reformitate, care includea modernizarea și consolidarea economiei și educației, precum și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Cu toate acestea, planurile sale au stârnit dezaprobarea Partidului Legionar, condus de liderul acestuia, Corneliu Zelea Codreanu.

În seara zilei de 21 septembrie 1939, Codreanu și membrii Legionarilor au înconjurat reședința lui Călinescu. Ei au început să arunce bolovani și cuțite, forțându-l pe prim-ministru să iasă afara. Când s-a îndreptat spre fereastra sa, Călinescu a primit pușcă și un glonte în cap, ucigându-l pe loc.

După moartea priemrului, Codreanu a fost arestat, dar a fost eliberat de regal în câteva ore. Până la urmă, Codreanu a avut nebunia și criminalitatea sale răsplătite și a fost numit șef al Poliției Secrete.

Uciderea lui Călinescu anunța débutul regimului totalitar al lui Ion Antonescu, care a dominat România pentru următoarele două decenii. Moartea lui Călinescu a rămas cea mai horrendă crimă a epocii sale și este una dintre acțiunile de răzbunare a grupului extremist Legionar. Astăzi, Armand Călinescu este considerat unul dintre marii lideri ai României și țara îi poartă omagiu prin construcția unui monument în memoria sa.